10 modalităţi de a îmbunătăţi activitatea creierului prin alimentaţie - Om Activ

10 modalităţi de a îmbunătăţi activitatea creierului prin alimentaţie

1259

10 modalităţi de a îmbunătăţi activitatea creierului prin alimentaţie

Ecaterina Didyk

nutriţionist, coorganizator şi curator al proiectului «Şcoala de alimentaţie corectă» a RM, prezentatorul rubricii «Sfaturile expertului» la CTC, expert al emisiunii «Controlul calităţii» la REN TV şi TNT

Dacă doreşti ca creierul să funcţioneze la capacitate maximă, atunci nutreşte sistemul nervos. Schimbând alimentaţia vei începe să memorizezi cu uşurinţă un volum mare de informaţii, să ai o reacţie fulgerătoare, să-ţi păstrezi claritatea minţii pe tot parcursul zilei şi vei preveni apariţia bolilor Parkinson şi Alzheimer. Nu este suficient să ţii cont de raportul dintre proteine, grăsimi şi carbohidraţi, aici sunt necesare calcule mult mai complicate.

Iată care sunt dovezile funcţionării optime a creierului:

  • lipsa durerilor de cap şi a ameţelilor, precum şi a senzaţiei de minte greoaie,
  • adormi în 15 minute şi ai somn profund,
  • lipsa irascibilităţii, agresivităţii şi a instabilităţii emoţionale,
  • lipsa tulburărilor memoriei de scurtă şi de lungă durată, precum şi capacitate bună de memorizare.

Semnalele care denotă că ar fi bine să îmbunătăţeşti activitatea creierului:

  • uiţi cu regularitate date şi evenimente importante,
  • mereu pui unele şi aceleaşi întrebări,
  • utilizezi prea des dispozitive suplimentare (agende, gadgeturi etc.),
  • adesea uiţi să plăteşti facturile la timp,
  • nu ai memorie bună la nume,
  • uiţi unde ai pus lucrurile,
  • uiţi ce faci în acest moment.

Creierul funcţionează ineficient din două cauze: psihologice şi fiziologice.

Cauzele fiziologice:

  • funcţionarea necorespunzătoare a unei zone a creierului, responsabile pentru dispoziţie, gândire, pofta de mâncare, somn etc.;
  • insuficienţa de resurse (proteine, grăsimi şi minerale) pentru formarea unui număr suficient de neurotransmiţători (conductori ai impulsurilor nervoase);
  • epuizarea sistemului hormonal sau endocrin, tulburări ale funcţionării glandelor suprarenale.

Cauze de ordin psihologic: surmenare, monotonie, lipsă de perspective, frustrare, pierderi mari.

Astăzi vom analiza detaliat cum să eliminăm cauzele fiziologice. Nu este exclus că de îndată ce vei schimba stilul de viață, vei vedea perspective acolo unde mai devreme nu le-ai observat.

Curăţă organismul

Creierul, care este nevoit să consume energie pentru eliminarea toxinelor, devine leneş. Toxinele pătrund în organism împreună cu alcoolul, fumul de ţigară, chimicalele şi alimentele de proastă calitate. Potrivit doctorului Frank Shallenberger, care recent a descoperit TMT (tulburări mitocondriale timpurii), în prezent creierul are nevoie de 50-100% mai multă energie, decât acum 100 de ani pentru a elimina toxinele.

Intoxicaţia poate fi cauzată şi de substanţe, eliminate de paraziţi şi ciuperci, precum şi de produsele de putrefacţie a alimentelor – ambele procese au loc în intestine, de unde sângele îl transportă în tot organismul ajungând inclusiv la creier.

  • Ce este de făcut: renunţă la fumat şi băuturile alcoolice, exclude alimentele dăunătoare, optează pentru cosmetice şi produse chimice ecologice, restabileşte funcţia intestinelor şi urmează un curs de curăţare a organismului consultând un nutriţionist.

Dormi suficient

La prima vedere pare o recomandare banală, însă cele mai simple lucrează. Neurogeneza (regenerarea sistemului nervos) şi funcţionarea sistemului glimfatic (sistemul de purificare a creierului) decurg doar în timpul unui somn calitativ în timpul nopţii. Numeroşi neurotransmiţători (conductori ai impulsurilor nervoase) opt fi active ziua, doar dacă noaptea ai mers la culcare cel târziu la ora 23:00 şi ai avut un somn profund toată noaptea.

  • Ce este de făcut: mergi la culcare cu regularitate la timp şi asigură-ţi un somn profund pentru a-i oferi creierului timp de curăţare şi restabilire.

Consumă suficiente grăsimi

Grăsimile sunt mâncarea preferată a creierului. Acesta adoră fosfolipidele (de exemplu, lecitina) şi acizii graşi (de exemplu, Omega 3). Membranele tuturor celulelor constau din grăsimi. Învelişul fibrelor nervoase, la fel, este compus din grăsimi, mielină, un strat gros de grăsimi, fără de care impulsurile nervoase se pierd – au loc tulburări de memorie, încetineşte reacţia şi se pierde capacitatea de concentrare.

Numeroase boli întineresc, inclusiv maladiile legate de distrugerea mielinei. Uneori acestea se întâlnesc la persoane de 30 de ani sau şi mai tinere. Dar sunt şi veşti bune: mielina poate fi restabilită dacă vei consuma grăsimile necesare.

  • Ce este de făcut: totul scrie în articolele pe care le găseşti aici şi aici.

Asigură-te că ai hormonii în limitele normei

Hormonii tiroidieni şi progesteronul sunt importanţi pentru supravieţuirea celulelor, care restabilesc mielina.

  • Ce este de făcut: dacă bănuieşti că oboseala este asociată cu tulburări ale sistemului endocrin, atunci consultă un medic.

Consumă suficiente proteine

Toți neurotransmițătorii (cum ar fi serotonina, dopamina, endorfinele), adică toate substanțele pe care le numim hormoni ai fericirii, constau din proteine. Respectiv pentru a încerca sentimentul de fericire, organismul are nevoie de proteine. Nu doar de 1-2 g de proteine la 1 kg de masă corporală, în funcţie de sex şi stilul de viaţă, ci de toată gama alcătuită din cei 22 de aminoacizi. O importanță deosebită pentru sistemul nervos o are triptofanul și glicina, dar trebuie să mănânci totul.

  • Ce este de făcut: tot ce scrie în acest articol.

Asigură-te că te încadrezi în norma de magneziu

Magneziul este implicat în procesul de oxidare a glucozei, adică de producere a energiei. Creierul funcţionează pe bază de glucoză. Acum, ceva foarte important: pentru a îmbunătăți activitatea creierului, nu trebuie să sporeşti cantitatea de glucoză în alimentaţie, ci să creşti cantitatea de magneziu, pentru ca acesta să elibereze glucoza la nivelul creierului.

  • Ce este de făcut: include în raţia alimentară produse bogate în magneziu (tărâţe de grâu, nuci şi leguminoase) sau magneziu din suplimentele nutritive.

Fii atent la glucoză

Da, fără glucoză, activitatea creierului încetinește şi acesta se opune să lucreze. Dar el consumă doar 80 mg de glucoză pe oră în timpul activităţii mentale intense, prin urmare, majoritatea oamenilor supraestimează necesitatea organismului în zahăr.

Chiar dacă gândeşti activi 24/24 de ore, este nevoie de doar 120 g de carbohidraţi. Cu alte cuvinte, nu este necesar să consumi batonaşe de ciocolată pentru creier. Ba mai mult, excesul de zahăr diminuează activitatea creierului. Totodată organismul are capacitatea de a obţine glucoza din rezervele de grăsimi şi din ficat, precum şi de a utiliza surse alternative de energie zahărului alb rafinat.

Asigură-te că te încadrezi în norma vitaminelor B

Vitaminele din grupa B echilibrează activitatea creierului – ele în acelaşi timp inhibă şi tonifică numeroase procese cognitive. În cazul deficitului vitaminelor din grupa B devenim irascibili şi impulsivi, dar în acelaşi timp nu vom avea energie.

  • Ce este de făcut: consumă produse bogate în vitaminele grupei B sau un complex de vitamine sub formă de suplimente nutritive.

Foloseşte tonice cerebrale

Tonicele cerebrale îmbunătăţesc microcirculaţia în cortexul cerebral. Deja v-am recomandat să le includeţi în raţia alimentară a elevului, ca acesta să nu-şi piardă sănătatea în băncile şcolii. De îndată ce vei îmbunătăţi circulaţia sângelui, vei intensifica aportul de nutrienţi la creier şi toate procesele vor accelera.

Cele mai bune exemple sunt bacopa și ginkgo biloba, dar ai putea să găseşti și alte produse pe bază de plante medicinale.

  • Ce este de făcut: consumă suplimente alimentare în cazul sarcinilor mentale intensive.

Sporeşte consumul de oxigen

Pentru o bună funcţionare creierul are nevoie nu doar de vitamine, grăsimi şi minerale, dar şi de oxigen. În primul rând, trebuie să te convingi că nu suferi de anemie ascunsă – vei găsi testul de anemie aici. În al doilea rând, petrece cât mai mult timp în aer liber şi antrenează-te – sunt două recomandări banale, dar foarte eficiente.

Coenzima Q10 are un rol esenţial în respiraţia celulară. Aceasta ajută celula să respire şi să genereze energie în timpul respiraţiei. Organismul sintetizează coenzima Q10, dar sinteza acesteia scade după 30 de ani.

  • Ce este de făcut: exclude anemia ascunsă şi asigură aportul coenzimei Q10 din suplimente nutritive.

Doreşti să studiezi mai aprofundat acest subiect? Fiecare zonă a creierului are bucatele sale preferate.

De exemplu, lobul temporal răspunde pentru dezvoltarea aspectelor spirituale, pentru stabilitatea emoţiilor, memoria de scurtă şi lungă durată, precum şi de cuvintele alese.

Iată câteva simptome ale tulburărilor lobului temporal: tulburări de memorie și legate de alegerea cuvintelor, agresivitate față de sine și față de cei din jur.

Cauzele tulburărilor lobului temporal: insuficienţa acidului gama-aminobutiric şi a grăsimilor benefice.

Lobul frontal al cortexului cerebral este responsabil pentru trasarea scopurilor, capacitatea de concentrare și claritatea gândurilor. Aproape de 25 de ani aceasta nu se mai formează şi necesită nutriţie bogată în proteine.

Simptome ale tulburărilor lobului frontal: lipsa unor scopuri clare, incapacitate de planificare a timpului, dificultăţi de concentrare, lipsa de atenție la detalii și multe altele.

Cauzele tulburărilor lobului frontal, insuficienţa dopaminei.

  • Ce este de făcut: asigură un aport suficient de proteine și îmbunătățeşte microcirculația în creier (vor fi benefice antrenamentele moderate, masajul și tonicele cerebrale).

Ai citit, acum aplică în practică aceste cunoştinţe.

(1259)

comments powered by HyperComments
Ecaterina Didyk

nutriţionist, coorganizator şi curator al proiectului «Şcoala de alimentaţie corectă» a RM, prezentatorul rubricii «Sfaturile expertului» la CTC, expert al emisiunii «Controlul calităţii» la REN TV şi TNT

Alte articole la aceiaşi temă