Cât de sănătoasă e bucătăria moldovenească - Om Activ

Cât de sănătoasă e bucătăria moldovenească

14802

Cât de sănătoasă e bucătăria moldovenească

Ecaterina Didyk

nutriţionist, coorganizator şi curator al proiectului «Şcoala de alimentaţie corectă» a RM, prezentatorul rubricii «Sfaturile expertului» la CTC, expert al emisiunii «Controlul calităţii» la REN TV şi TNT

Componentele de bază ale bucătăriei naţionale moldoveneşti sunt: fructele şi legumele în orice formă (proaspete, înăbuşite, fierte, prăjite, umplute, coapte, murate, marinate etc.). La prepararea felului I şi II sunt folosite toate tipurile de carne. Pentru garnitură: crupe sau făină de porumb, fasole şi iarăşi legume. Cea mai răspândită modalitate de preparare: foc deschis cu folosirea grătarului. Practic toate bucatele sunt garnisite bine cu verdeaţă, condimente, sosuri picante: adjică (din ardei gras şi gogoşari), mujdei (din usturoi), borş acru. Ingredientele folosite pentru deserturi sunt dovleacul, nucile şi prunele uscate. Cum să înţelegi care din diversitatea de ingrediente este folositor sau dăunător anume ţie? Să analizăm câteva favorite.

Doina

legume proaspete tăiate (castraveţi, roşii, ardei dulci sau gogoşari, ceapă verde, verdeaţă) şi brânză. Această gustare este tocmai potrivită pentru a completa rezerva zilnică de vitamine şi minerale.

  • Un om sănătos trebuie să consume zilnic cel puţin jumătate de kilogram de legume proaspete.

Fibrele ameliorează starea în caz de constipaţie, ajută la eliminarea toxinelor şi a pietrelor fecale. Toate acestea duc la pierderea în greutate.

  • Restricţii: persoanele, care suferă de ulcer stomacal şi duodenal, ar trebui să renunţe la această gustare în favoarea salatelor din legume coapte, care se găsesc din belşug în bucătăria moldovenească.

Fasoliţa

fasole făcăluite cu usturoi şi ceapă rumenită într-o cantitate mare de ulei.

După conţinutul de proteine, fasolele ocupă locul al doilea după carne. Sunt deosebit de folositoare persoanelor, care suferă de boli cardiovasculare şi ale sistemului nervos, de hipertonie şi surmenare.

  • Norma de consum a fasolei – 2 pahare pe săptămână ca garnitură, salate sau supe. Este ideală combinaţia cu legume, puţin mai grea e cea cu carne sau peşte.

Un beneficiu în plus îl oferă usturoiul. Acesta are proprietăţi antibacteriene, fiind propice pentru profilaxia atacului de cord şi accidentului cerebral vascular, întăreşte sistemul imunitar şi tratează bolile virale. Însă accentuează şi efectele negative ale fasolei, pe care le vom descrie mai jos. Singurul aspect nesănătos este cantitatea mare de ceapă prăjită în ulei, care poate neutraliza beneficiile fasolei, ba chiar dimpotrivă, poate intensifica efectele adverse.

  • Restricţii: hiperaciditate, gastrită, colită, ulcer, disfuncţii ale pancreasului, colecistită, gută, predispunere la flatulenţă, vârstă înaintată.

Zeamă de găină

bulion pregătit, de regulă, din găină de casă cu tăiţei de casă, multă verdeaţă (leuştean, cimbru, ţelină, pătrunjel) şi borş acru.

  • Norma de consum a felului întâi – 250-300 g pe zi.

Borşul acru îi redă supei un gust nemaipomenit, îmbunătăţind-o cu acid folositor şi vitamine din grupa B, care intensifică reacţiile metabolice şi contribuie la eliminarea toxinelor. Iată de ce zeama este atât de binevenită în cazul oboselii cronice, greţurilor şi mahmurelii.

  • Restricţii: nu se recomandă consumul de zeamă şi alte produse acide persoanelor, care suferă de ulcer gastric şi de hiperaciditate, de boli ale pancreasului şi de ficat.

Mămăligă

Din cele mai vechi timpuri mămăliga ţinea locul pâinii în familiile moldoveneşti. De aceea, se combină perfect cu o varietate mare de produse: carne, peşte, lapte, produse lactate, fructe şi legume. Mămăliga, fiartă pe apă, nu este bogată în calorii, nu conţine gluten şi asigură senzaţia de saţietate. Ea este atribuită la categoria bucatelor dietetice. Dar nimeni nu mănâncă mămăligă curată. Ne-am obişnuit s-o dregem cu smântână, brânză, scrob din ouă cu jumări sau tocană din carne de porc. Acestea sunt ca nişte săgeţi, care ţintesc în locurile vulnerabile ale organismului, cum ar fi stomacul, pancreasul, ficatul sau intestinul. Uneori nici inima nu rezistă la bucatele grase şi copioase, greu de combinat între ele şi mai greu de digerat.

  • Restricţii: numeroase. Se recomandă de a savura tocana cu mămăliguţă, brânză şi smântână doar de sărbători şi în cantităţi mici.

Învârtitele 

rulade din foitaj, aluat foarte subţire. Se folosesc umpluturi dulci şi sărate din diverse produse (brânză dulce, brânză sărată, cartofi, ouă, mere, prune, vişini, dovleac etc.). Beneficiile şi daunele acestui fel de bucate depinde de umplutură şi de cât vei mânca. Cum n-ai da este un produs de patiserie, însă aluatul ÎNTR-O SINGURĂ învârtită nu este prea mult. De aceea, vă invit să analizăm tipurile de umplutură.

Învârtită cu cartofi sau dovleac? Corect, învârtită cu dovleac. Bostanul sau dovleacul este o legumă uimitoare, fiind bogată în fier, este indicată persoanelor, care suferă de anemie. Este la fel de util şi celor, care suferă de boli cardiovasculare, datorită potasiului. De asemenea, normalizează tensiunea arterială şi încetineşte procesul de îmbătrânire. Este indicat în caz de obezitate şi predispoziţie la retenţii de apă. Însă ca şi toate produsele, are o serie de contraindicaţii: ulcer, gastrită şi diabet zaharat în formă avansată.

Aici am analizat o serie de învârtite cu brânză dulce.

Bucătăria moldovenească este foarte diversă. Întotdeauna vei putea găsi bucate sănătoase sau mai răruţ, dar totuşi le poţi savura şi pe cele, mai puţin folositoare.

(14802)

comments powered by HyperComments
Ecaterina Didyk

nutriţionist, coorganizator şi curator al proiectului «Şcoala de alimentaţie corectă» a RM, prezentatorul rubricii «Sfaturile expertului» la CTC, expert al emisiunii «Controlul calităţii» la REN TV şi TNT

Alte articole la aceiaşi temă