- Practic în 90% din cazuri, principala cauză a infarctului miocardic și accidentelor cerebrale vasculare sunt cheagurile de sânge, formate din cauza vâscozității crescute a sângelui.
Te atenționăm din start, dacă suferi de boli cardiovasculare sau ești predispus la îngroșarea sângelui, consultă un medic. Dacă te-ai îmbolnăvit de boala, pe care cu toții preferăm să o trecem sub tăcere, la fel apelează la medic. În ambele cazuri, corectarea alimentației nu va fi suficientă (dar totuși va fi necesară pentru a ameliora starea).
Ce stare presupune corectarea alimentației:
- toate formele de cardiopatie ischemică;
- tromboză, însoțită de inflamația peretelui venos și formarea cheagurilor de sânge;
- boala posttromboflebică;
- flebotromboză (formarea cheagurilor de sânge în venele membrelor inferioare);
- varice;
- insuficiență venoasă acută și cronică;
- TEP (Tromboembolism pulmonar);
- ateroscleroză (formarea depunerilor aterosclerotice în lumenul vasului sangvin, duce la dezvoltarea bolii coronariene);
- microinfarct și accident vascular cerebral;
- atac ischemic tranzitor;
- tulburarea circulației sangvine;
- obezitate, în special, însoțită de diabet zaharat;
- administrarea contraceptivelor hormonale timp îndelungat;
- existența eritrocitozei și a trombocitozei.
- Dacă dorești să afli vâscozitatea sângelui și să identifici tendința de formare a cheagurilor de sânge, se recomandă de a face testul D-dimer.
Însă toamna și iarna oricine trebuie să adapteze alimentația.
Cum se ajustează rația alimentară:
- 1 Asigură-te că bei suficientă apă.
Adesea, sângele devine vâscos din cauza consumului insuficient de apă. OMS recomandă de a consuma cel puțin 1,5-2 litri de apă pe zi. În cazul nivelului înalt de coagulare a sângelui se recomandă de a crește norma până la 2,5 litri.
- Formula de calcul a consumului zilnic de apă
- 2 Limitează consumul de produse, care fac sângele mai vâscos.
Produsele care sporesc vâscozitatea sângelui sunt cele vădit dăunătoare, pe care mulți le-au exclus deja din consum – alcoolul, margarina, produsele de patiserie, zahărul rafinat și semifabricatele.
- Face excepţie doar vinul roșu. Norma terapeutică nu este o sticlă, ci doar 150 ml.
Dar există și produse vegetale, care fac sângele mai vâscos, printre acestea se numără leguminoasele, pătrunjelul, urzica, hrișca, varza, cartofii și aronia. Nu este neapărat să renunți complet la ele, dar pe timp de toamnă și iarnă ar fi bine să le înlocuiești parțial cu alte produse.
- 3 Asigură-te că consumi suficiente proteine și grăsimi.
S-ar putea să crezi că nu vom spune ceva nou. Însă dorim să-ți înrădăcinăm anume ideea că toate procesele din organism decurg cu participarea proteinelor, grăsimilor și altor nutrienți, iată de ce pentru soluționarea oricărei probleme, în primul rând, este necesar de a asigura organismul cu nutrienții de bază.
La procesul de hematopoieză participă aminoacizii arginina și taurin, care diluează sângele și dilată vasele sangvine. Sunt multe în fructele de mare, de aceea, în măsura posibilităților include-le în alimentație – o dată sau de două ori pe săptămână va fi suficient.
La hematopoieză participă activ Omega 3, care se găsește în untura de pește și în unele uleiuri vegetale (de in și susan).
- 4 Consumă zilnic produse, care diluează sângele.
Printre acestea sunt produsele bogate în vitaminele grupei B, C, E, P (întăresc pereții vaselor) și minerale fier, iod, magneziu, potasiu, mangan, calciu (reduce riscul de lipire a trombocitelor).
Fructe de pădure
Fructele de pădure conțin o cantitate mare de vitamine, antioxidanți, minerale și acizi naturali, care diluează sângele.
Cele mai utile fructe de pădure pentru a reduce vâscozitatea sângelui sunt: coacăza roșie, zmeura, afinele, murele, căpșunile. Este benefic și ceaiul din frunze de zmeură. Se recomandă de a exclude din alimentaţie doar aronia, deoarece pomușoarele îngroașă sângele.
Fructele urmează a fi consumate în stare proaspătă, fără a fi tratate termic.
Roşii
Roșiile pot fi consumate sub orice formă – atât în stare proaspătă, cât și conservate sau tratate termic. Ele sunt cea mai utilă legumă pentru diluarea sângelui, efectul sucului de roșii asupra sistemului vascular poate fi comparat cu cel al aspirinei.
Doza curativă este de 4 roșii pe zi.
Varză
Redus vâscozitatea sângelui varza de Beijing, Bruxelles și varza roșie. În timp ce varza albă îl fac mai vâscos. Este deosebit de benefică în acest scop varza murată cu afine.
Ceapă
Ceapa este bogată în quercetină și adenozină – anticoagulante naturale, care dizolvă cheagurile de sânge și reduc lipirea trombocitelor. Cel mai bogate în substanțe utile pentru diluarea sângelui sunt ceapa roșie și galbenă.
Usturoi
Usturoiul poate fi consumat sub orice formă: în stare proaspătă, uscată, ulei de usturoi etc. El conține alicină, o substanță care, în organism, se transformă în achoen, un anticoagulant puternic.
Mirodenii
Ardeiul de Cayenne conține salicilați, care îmbunătățesc circulația sangvină.
Curcuma reglează raportul de leucocite și eritrocite în sânge. Potrivit publicației American Jornal of Cardiology, consumul regulat de curcuma reduce cu 56% riscul de infarct ischemic datorită gradului înalt de coagulare a sângelui.
Ghimbirul conține gingerol, cu o compoziție chimică aproape de aspirină.
Scorțișoara, la fel, este un anticoagulant puternic. Norma zilnică este de până la 6 grame, în cantități mai mari poate afecta ficatul.
- Așadar, să reiterăm: alimentația pentru îmbunătățirea vâscozității sângelui nu înlocuiește tratamentul pe care îl prescrie medicul. Cu siguranţă ai auzit că una din cauzele complicațiilor legate de bolile virale, despre care nu vorbim, este formarea cheagurilor de sânge în sistemul pulmonar sau în organism în ansamblu. Acest tip de alimentație reduce riscurile, dar nu garantează nimic – spală-te pe mâini, păstrează distanța și ai grijă de cei dragi.
(74118)
