Interviu exclusiv cu Veaceslav Antilevski: 4 mituri răspândite despre alimentaţia sănătoasă - Om Activ

Interviu exclusiv cu Veaceslav Antilevski: 4 mituri răspândite despre alimentaţia sănătoasă

9887

Interviu exclusiv cu Veaceslav Antilevski: 4 mituri răspândite despre alimentaţia sănătoasă

Ecaterina Didyk

nutriţionist, coorganizator şi curator al proiectului «Şcoala de alimentaţie corectă» a RM, prezentatorul rubricii «Sfaturile expertului» la CTC, expert al emisiunii «Controlul calităţii» la REN TV şi TNT

La începutul lunii octombrie la Chişinău a desfăşurat câteva seminare închise Veaceslav Antilevski, medic şi nutriţionist cu o experienţă de 25 de ani în sfera medicinii integrative.

  • Medicina integrativă este o direcţie în medicină, care examinează organismul uman ca un tot întreg.

Veaceslav i-a acordat un interviu Ecaterinei Didîc, expertul în nutriţie al site-ului nostru, în care au spulberat câteva mituri despre alimentaţia sănătoasă.

Colesterolul provoacă ateroscleroză.

De mai bine de 50 de ani o serie de oameni de ştiinţă numesc colesterolul cauza principală a aterosclerozei. Ei au făcut această concluzie după ce au depistat colesterol în compoziţia cheagului aterosclerotic şi au observat un nivel crescut al uneia din formele sale în sânge. Însă colesterolul nu este cauza dezvoltării aterosclerozei. Să analizăm situaţia detaliat.

Colesterolul foarte rar migrează prin organism de unul singur – cel mai frecvent navighează împreună cu proteinele. Aceste asociaţii dintre colesterol şi proteină se numesc lipoproteine (lipos – grăsime şi proteină), ele au o densitate scăzută şi înaltă.

Ficatul creează complexele cu densitate scăzută pentru a transporta colesterolul de la ficat la ţesuturi.

Complexele cu înaltă densitate au menirea de a elimina colesterolul şi produsele de dezintegrare a lor din ţesuturi şi de a le întoarce în ficat pentru prelucrarea ulterioară.

  • Lipoproteinele se creează pentru a transporta colesterolul din ficat în ţesuturi şi invers, prevenind migrarea liberă a lor.

Fiecare celulă are pe membrană o proteină-receptor. Ea citeşte informaţiile despre faptul că prin preajmă trece o proteină cu colesterol, care captează proteina şi o ia cu sine. Şi invers: celula, care conţine mult colesterol, ştie când pe alături trece o lipoproteină cu densitate înaltă şi îi cedă ce are de prisos.

  • De aceea, creşterea nivelului de colesterol în compoziţia lipoproteidelor cu densitate scăzută nu este o cauză a aterosclerozei, ci o consecinţă. Ficatul trimite colesterolul în vasele sangvine pentru a elimina problema apărută acolo.

Aceasta este greşeala companiilor farmaceutice, care propun statine ca un remediu împotriva aterosclerozei. Este o idee rea. Statinele înrăutăţesc sinteza de colesterol şi împiedică ficatul să salveze vasele – ele nu au niciun impact asupra aterosclerozei.

Lezarea vaselor nu are nicio tangenţă cu cantitatea de colesterol în alimentaţie. Sunt numeroase cauze ale apariţiei lor, printre ele le vom evidenţia pe următoarele:

  • alimentaţia bogată în carbohidraţi simpli şi grăsimi transgenice sau pur şi simplu o alimentaţie hipercalorică;
  • deficitul de minerale, vitamine, antioxidanţi, în special a magneziului şi fierului biologic accesibil;
  • dezechilibrul dintre omega 3 şi omega 6 şi 9 al acizilor graşi polinesaturaţi în direcţia omega 6 şi 9;
  • inflamaţii cronice;
  • stări imunodeficitare;
  • sindromul intestinului găurit.

Apropo, am spulberat acest mit într-un articol aparte.

Aspirina face sângele mai fluent.

Vâscozitatea sângelui determină eficacitatea circulaţiei sangvine. Ea reglează sarcina asupra inimii, permite de a menţine o tensiune arterială normală şi o viteză optimă a fluxului sangvin.

Vâscozitatea sângelui depinde de o serie de factori:

  • raportul dintre partea lichidă a sângelui şi a componentei sale celulare (hematocrit);
  • specificul fiziologiei eritrocitelor;
  • raportul dintre diferitele proteine plasmatice din sânge (albumine / globuline);
  • pH-ul sângelui;
  • cantitatea și activitatea în plasma sanguină a proteinelor responsabile de coagulare;
  • temperatura corpului.

Aşadar, asupra căror factori influenţează aspirina? Indirect ea este implicată la sinteza tromboxanului, o substanță care reduce coagularea sângelui. Ce legătură are aceasta cu fluiditatea sângelui la persoanele sănătoase? Absolut nicio influenţă. Aspirina este benefică doar în terapia complexă la persoanele, care suferă de boli ale sistemului cardiovascular: ateroscleroza răspândită, unele forme de aritmie, varicoză gravă, stări post-operatorii la vasele sangvine etc.

Acum să vedem ce ajută de fapt organismul să menţine vâscozitatea normală a sângelui:

  • regimul de hidratare;
  • alimentaţia bogată în grăsimi benefice și proteine biologic active (ușor de digerat) — acestea vor face membranele celulelor sanguine (și nu numai) sănătoase și elastice;
  • menţinerea pH-ului normal al organismului – limitarea carbohidraţilor, a cărnii, alcoolului şi grija de sănătatea gastro-intestinală.
  • susţinerea sistemului imunitar, fapt care normalizează raportul dintre albumine și globuline în plasma sanguină;
  • activitate fizică.

Toate produsele care ajung în organism sunt absorbite în proporţie de 100%.

Se duc polemici aprinse când vine vorba ce este mai benefic vitaminele sau proteinele. Însă nici aceste dispute, nici calculul raportului dintre proteine-grăsimi-carbohidraţi, nu au importanţă, dacă nu acţionaţi sistematic pentru a îmbunătăţi asimilarea produselor. De exemplu, aici am scris de ce proteinele ar putea să nu se absoarbă.

Credem că mâncăm din farfurie, dar de fapt ne alimentăm de pe suprafaţa intestinului, unde are loc absorbţia substanţelor. De aceea, dacă doreşti să obţii mai multe beneficii din alimente, începe cu o examinare şi restabilire a intestinului.

Este deosebit de important să acorde atenţie tractului gastrointestinal în special sportivilor, cărora nutriționiștii le prescriu diete speciale. Ei rareori îi întreabă pe pacienţi cum este scaunul lor, dacă au balonare după masă, dacă au urmat un curs de antibiotice etc. Dar de răspunsul la aceste întrebări depinde dacă organismul este gata să asimileze nutrienţii necesari pentru a atinge scopul trasat.

Toate problemele legate de intestine sunt cauzate de gluten.

În prezent grâul conţine prea mult gluten şi insuficiente proteine din cauza procesului de producere.

Mulţi fermieri cultivă câte două recolte de grâu pe an în loc de una singură – ei usucă artificial grâul necopt primăvara, îl recoltează şi seamănă din nou loturile pentru ca în toamnă să obţină din nou o recoltă de grâu, care nu s-a copt. Dar grâul mai întâi acumulează glutenul, iar apoi alte tipuri de proteine. Astfel în grâul necopt predomină glutenul. Când cantitatea acestuia este prea mare, intestinul are de suferit, însă problema nu constă în gluten, ci în cantitatea lui.

Este eronat să dăm toată vina pe gluten. Multe vicii irită intestinul – abuzul de antibiotice, o cantitate mare de zaharuri simple în alimentaţie şi altele.

Nu crede în mituri. Citeşte mai mult încercând să pătrunzi în esenţa problemei.

(9887)

comments powered by HyperComments
Ecaterina Didyk

nutriţionist, coorganizator şi curator al proiectului «Şcoala de alimentaţie corectă» a RM, prezentatorul rubricii «Sfaturile expertului» la CTC, expert al emisiunii «Controlul calităţii» la REN TV şi TNT

Alte articole la aceiaşi temă