De ce toţi tind să vadă noua apariţie cinematografică "Mişcare pe verticală" anume acum? - Om Activ

De ce toţi tind să vadă noua apariţie cinematografică „Mişcare pe verticală” anume acum?

405 / 26.02.2018
După ce hocheiştii ruşi pentru prima dată în ultimii 26 de ani au cucerit medalia de aur la Olimpiada din Coreea, vă recomandăm şi mai insistent să vizionaţi apariţia cinematografică a acestui an. „Mişcarea pe verticală” este o dramă rusească sportivă despre evenimentele produse la Jocurile Olimpice de vară de la Munchen în anul 1972. Atunci, în premieră în ultimii 36 de ani, a fost învinsă echipa „invincibilă” de baschet a SUA. Precum bine vă daţi seama i-a doborât de pe piedestal selecţionata URSS.

„Mişcarea pe verticală” după compoziţie, dispoziţie şi caracterul său este o peliculă în format „retro-sport-film”. În peliculă se regăsesc de toate, super-antrenorul carismatic, pornit împotriva şefilor săi; antrenamente istovitoare, filmate epic şi cu gust; suporteri de toată speţa – de la huligani până la profesori de medicină; neapărat o istorie de dragoste şi triumful splendid!

Trailer

IMDb: 7,8

Subiect

Antrenorul Garanjin, numit în fruntea selecţionatei de baschet a URSS, promite să-i învingă pe americani la cea mai apropiată Olimpiadă, fapt care bagă spaima în funcţionarii, convinşi că selecţionata SUA este invincibilă. El se ocupă de naţională cu toată seriozitatea – formează echipa la propria discreţie, renovează metodele de antrenament şi joc, devine un tată pentru discipolii săi, deşi un tată sever.

Însă jucătorii de baschet sovietici sunt copii nărăvaşi şi problematici. Ei nu se înţeleg între ei, ajung în vizorul KGB-ului, se comportă iresponsabil peste hotare şi îşi pun propriile dorinţe mai presus decât pe cele ale statului. Unul din eroi încearcă să evadeze în Occident.

Patriotism  

Garanjin are neplăceri în familie – el trebuie să facă rost urgent de bani şi să obţine permisiunea pentru operaţia fiului său invalid, pe care îl pot pune pe picioare doar medicii din Occident. Pentru aceasta are neapărată nevoie de victorie. Aşadar, într-un anumit moment devine clar că el nu luptă atât pentru demnitatea Patriei, cât pentru sine însuşi. Acesta este un pas colosal şi onest înainte pentru cinematografia rusească patriotică.

Baschet

Baschetul anilor ’70 şi cel contemporan – sunt două tipuri de sport absolut diferite. Niciun joc de echipă nu s-a schimbat atât de mult din acele vremuri: nici referitor la tactică, nici la tehnică, nici în atletism şi nici la spectaculozitate. Progresele realizate în baschet sunt de-a dreptul impresionante. Pe fundalul meciurilor contemporane, cele de odinioară ni se par naive.

Pentru a menţine dramatismul acelor evenimente, autorii peliculei au fost nevoiţi să se abată uşor de la exactitatea evenimentelor – baschetul, meciul şi acţiunile, pe ecran arată mult mai tare, decât au fost de fapt.

Incredibilele slam dunk, fente, driblinguri, panouri făcute fărâme, trucuri la limita posibilităţilor umane – „Mişcarea pe verticală” abundă în elemente ale baschetului modern, neştiute în secolul trecut în Uniunea Sovietică.

Finalul

Meciul finala în acest film este cea mai bună parte din actuala cinematografie rusească din genul sportiv. Filmat virtuoz de şase echipe de filmare practic în regim de timp real şi montat excelent. Mai rar când se poate admira slow-motionul, fără de care nu se poate în acest caz. Cum altfel se poate demonstra toată splendoarea aruncării? Şi ideea propriu-zisă. Mult face să creezi un subiect dramatic în jurul unei simple întâmplări – meciul victorios cu momentul culminant – cele trei secunde decisive din finală. Priveşte-l neapărat.

(405)

comments powered by HyperComments
Vera Borcuta

cinefil

Alte articole la aceiaşi temă