7 surse ale stresului școlar (și ce e de făcut în situațiile critice) - Om Activ

7 surse ale stresului școlar (și ce e de făcut în situațiile critice)

1363

7 surse ale stresului școlar (și ce e de făcut în situațiile critice)

Diana Ștefaneț

doctor în psihologie, psiholog-psihoterapeut

Stresul apare atunci când oamenii simt că nu pot face față anumitor solicitări sau presiuni din exterior – în familie, la serviciu, la școală etc.

Astăzi vă vom relata despre particularitățile stresului școlar, iar în următorul articol vom continua cu anumite sugestii despre cum să faceți față acestor stări în perioada evaluărilor școlare.

În general, stresul școlar se manifestă printr-un dezechilibru între solicitările impuse de învățare şi capacităţile subiective sau obiective ale elevului de a le face faţă. Toate acestea pot fi categorisite ca având 7 surse:

1. Ambianţa fizică nefavorabilă

(iluminare, temperatură, miros, umiditate, zgomot)

2. Ambianţa socială a procesului de învățare:

  • conflicte interpersonale şi familiale;
  • conflicte cu colegii de clasă, cu dirigintele;
  • izolarea în colectivul de învățare;
  • învățători temporari;
  • politica de notare, penalizări, premii.

3. Caracterul şi organizarea procesului de învățare:

  • volumul temelor pentru acasă (sub sau suprasolicitare),
  • ritmul desfăşurării activităţii,
  • schimbarea orarului de învățare,
  • controlul excesiv și/sau reguli rigide,
  • ambiguitatea sarcinilor,
  • nivelul de responsabilitate,
  • învățarea în schimburi.

4. Schimbarea locului de învățare

(migrare, exmatriculare, mustrare, absolvire)

5. Factorii personali:

  • sentimentul de inferioritate, de incompetenţă;
  • emotivitate crescută;
  • anxietate înaltă;
  • frica de profesori, de colegi;
  • toleranță scăzută la frustare;
  • sentimentul de insecuritate.

6. Factorii competitivi:

(concursuri, olimpiade, examene)

7. Mediul familial::

  • Cerințe exagerate ale părinților și activități extrașcolare suprasolicitante. Astăzi e la modă ca părinții să-și dea copilul la cel puțin 4-5 activități extrașcolare (o întrecere între părinți al cui odraslă este mai deșteaptă). De fapt, se recomandă 2 asemenea activități, pentru a nu suprasolicita sistemul nervos al copilului. Lipsa timpului liber poate deveni o puternică sursă de stres pentru copii: atât corpul, cât și mintea au nevoie de pauze, au nevoie „să stea relaxate” și să piardă vremea de pomană.
  • Schimbările în cadrul familiei (mutarea în alt oraș, apariția unui nou frățior, certuri între părinți, divorțul părinților, moartea unei persoane apropiate).

Stresul are anumite simptome – schimbările fizice, emoționale, intelectuale etc., pot indica starea de stres. Dacă unele din aceste simptome se manifestă pe o perioadă mai îndelungată, este nevoie de sprijin.

Manifestările simptomatice ale stresului la copii

Simptome fizice:

Stare de oboseală
Dureri de cap frecvente
Crește sau scade pofta de mâncare
Dureri de stomac
Insomnie, coșmaruri
Dificultăți de respirație
Creşterea pulsului, transpiraţie,
Senzaţie de uscare în gură sau tremurături
Frecvente răceli sau alte infecții minore

Simptome emoționale:

Izbucniri emoționale – irascibilitate, nervozitate
Tensiune
Frică; Panică
Stări frecvente de supărare
Lipsa entuziasmului
Lipsa motivaţiei
Sentiment de vinovăție
Subestimare, pierderea încrederii în sine

Simptome cognitive:

Probleme de concentrare
Dificultăți de memorare
Scade capacitatea de organizare şi planificare
Scade reușita școlară
Gânduri că nu-i este dragă viața

Simptome comportamentale:

Apatie; Pasivitate
Dezinteres pentru activități școlare
Lipsa dorinței de socializare
Izolare
Agresivitate; Negativism

Stresul poate deveni o problemă pentru orice vârstă atâta timp cât suntem expuși la el pe o perioadă lungă de timp. Rolul părintelui este de a asigura un mediu securizant, propice dezvoltării copilului și de a-l ajuta pe acesta să depășească aceste stări.

Primul ajutor în cazul stresului acut

  • 1 Spălaţi-vă cu apă rece. Beţi apă sau suc.
  • 2 Localizaţi în corp muşchii tensionaţi şi relaxaţi-i. Scuturaţi braţele, mâinile, picioarele.
  • 3 Sfătuiți-l să strângă mâna cu putere în pumn pentru 10 secunde,apoi să o scuture.
  • 4 Învățați-l să respire corect în timpul stresului – inspirație lentă pe nas, îndreaptă aerul în burtă şi expiraţie lentă de parcă ar geme.
  • 5 Transferaţi încordarea psihică în cea musculară – îndemnați-l să alerge și să agitate mâinile.
  • 6 Masaţi corpul – de la cap până la picioare – frecaţi, pişcaţi braţele, picioare, corpul, gâtul.
  • 7 Faceţi un masaj al feţei şi capului. Masează muşchii bucuriei, care se află în partea superioară a obrajilor.
  • 8 Transferă-i atenţia asupra unui obiect străin – poate fi o bilă strălucitoare, asupra căreia îţi poţi concentra atenţia, sau un simplu bibelou. Uitați-vă cu atenţie la ele. Găsiți în ele ceva nou.
  • 9 Includeţi o muzică calmantă, cea care o preferaţi. Concentrați-vă la text emoţii pozitive.
  • 10 Spuneți-i să închisă ochii și să-și imagineze un loc liniştit unde s-a simţit bine şi confortabil. Acesta este locul numit de psihologi „locul de siguranţă, unde se restabilesc resursele”. Încurajați-l să rămână imaginar acolo pentru câteva minute.

În următorul articol vă vom povesti despre cum să preveniți stresul în timpul lucrărilor de evaluare.

(1363)

comments powered by HyperComments
Diana Ștefaneț

doctor în psihologie, psiholog-psihoterapeut

Alte articole la aceiaşi temă